Happy Birthday, William Shakespeare!

Astăzi, 23 aprilie este o zi deosebită pentru Shakespeare School, fiind ziua de naştere a marelui dramaturg, William Shakespeare, aşa că ne-am gândit să îl rugăm să ne răspundă la câteva întrebări legate de viaţa, cariera şi impactul său major asupra tuturor celor care încă-i învaţă limba.

Shakespeare

Elena Cigăreanu: La mulţi ani, dl. Shakespeare! Vă mulţumim pentru amabilitatea de a ne oferi acest interviu şi vă asigur că cititorii noştri vor fi foarte încântaţi să afle lucruri noi despre dumneavoastră.
William Shakespeare: Şi eu vă mulţumesc! Nu ştiu cât de noi vor fi lucrurile pe care le vom vorbi, dar desigur, cititorii dumneavoastră vor afla lucruri interesante despre viaţa şi cariera mea.

E.C. Aţi debutat ca actor, dar apoi aţi devenit chiar proprietarul unei trupe de teatru. De ce aţi ales această carieră?
W.S: M-am simţit întotdeauna atras de aventură, pentru că este bine ştiut ca mi-a plăcut să fiu mereu în centrul atenţiei. Ca actor, deşi eşti sclavul unui text impus, ai libertatea de a interpreta, ceea ce la vremea aceea era mai greu de atins. Dar apoi am descoperit puterea cuvintelor şi am început să scriu.

E.C. Şi aţi scris nenumărate piese de teatru, pentru care criticile nu au fost favorabile. De ce credeţi că aţi creat nemulţumirea atâtor intelectuali?
W.S. Pentru că eu am avut curajul să mă exprim, într-o perioadă în care conta doar eticheta, când totul trebuia făcut după anumite tipare şi lumea era foarte rigidă. Eu nu eram aşa şi am simţit că este momentul unei înnoiri. Nu am avut pretenţii de intelectual, ci doar aveam ceva de spus. Cuvântul îmi era instrumentul prin care puteam marca lumea, ceea ce am şi reuşit să fac. Critici au existat şi sunt sigur că şi în zilele pe care le trăiţi sunt multe persoane care mă vor contesta.

E.C. Ne puteţi descrie în câteva cuvinte cum era teatrul în vremea aceea?
W.S. Aaa, era mult diferit. În primul rând, personajele feminine erau interpretate de bărbaţi care erau machiaţi sau purtau măşti, publicul putea ajunge până la 3000 de spectatori, teatrul era mai degrabă ca o arenă imensă, obiectele folosite erau extrem de simple, iar hainele trebuiau aprobate prin legi speciale.

E.C. Aţi fost mult timp actor şi dramaturg al teatrului pe care, de altfel, îl conduceaţi. De ce aţi mai continuat să jucaţi?
W.S. Am fost adesea întrebat acest lucru şi tot timpul am răspuns că pentru mine actoria şi scriul îmi înfrumuseţau viaţa. Faptul că scriam piesele de teatru era incomplet dacă nu le şi interpretam. De altfel, am recunoscut că o parte din piesele mele au fost scrise în colaborare cu alţi scriitori, apoi multe dintre ele au fost revizuite, iar în zilele pe care le trăim mi-a fost dat să văd câteva puneri în scenă ale pieselor mele total diferite faţă de mesajul inţial. Deci, vedeţi dumneavoastră, textul scris al unei piese poate fi modificat oricând şi oricum, rămâne practic doar ideea preluată în altă viziune artistică, în esenţă, pe când actul actoricesc este unic, era al meu, şi nu avea cum să-mi fie înstrăinat.

E.C. Care era publicul căruia vă adresaţi?
W.S. Eu am scris pentru toată lumea, am scris atât comedii şi poveşti de dragoste, Visul unei nopţi de vară, Neguţătorul din Veneţia, Cum vă place, dar şi celebrele tragedii, Romeo şi Julieta, Coriolan sau Othello. Mi-a plăcut să scriu piese istorice pentru că mă gândeam că o piesă ca Henric al IV-lea sau Richard al III-lea vor constitui atât piese de teatru, dar şi pagini de istorie.

E.C. Când aţi scris Romeo şi Julieta vă aşteptaţi ca acest cuplu să devină un simbol?
W.S. Nu, nici prin cap nu mi-a trecut aşa ceva. Acum când văd cât de faimoşi sunt mă bucur foarte tare, până la urmă sunt copii mei, sunt personajele pe care le-am creat eu. Nu m-aş fi gândit niciodată ca acest cuplu să devină un simbol al dragostei.

E.C. Aţi auzit de şcoala ce vă poartă numele în Bucureşti?
W.S. Cum să nu! Am auzit că acolo vin toţi copiii pasionaţi de engleză care vor să înveţe şi să ajungă la mine acasă,care îmi vor citi operele, ba chiar la vară am înţeles că voi avea vizitatori din România, la Stratford-upon-Avon, în special cei care vin la şcolile de vară din Marea Britanie organizate de Shakespeare School. Deci, cu alte cuvinte, dacă vreţi să învăţaţi limba lui Shakespeare, veniţi la Shakespeare School!

E.C. Vă mulţumim încă o dată pentru interviul acordat!

Aboneaza-te la newsletter pentru a primi ultimele noutati:

Arhive