Limba Engleză – De la pasiune la profesorat

Dintotdeauna mi-a plăcut limba engleză. Primul contact l-am avut pe la cinci ani; ca mulți alții din generația mea, am învățat limba engleză uitându-mă la desene animate. Treptat însă, engleza a devenit pentru mine mult mai mult decât atât, a devenit o pasiune. Cum știu asta? Pentru că atunci când ascult o melodie, tot timpul încerc să înțeleg versurile, când urmăresc un film, nu mă pot abține să nu verific subtitrarea să văd dacă traducerea e corectă, pe parcursul unei emisiuni în limba engleză mi se întâmplă adesea să compar pronunții, și, mai ales, ori de câte ori dau de o expresie nouă, o caut imediat în dicționar.

Așa că nici unul dintre prietenii mei sau din rândul familiei nu a fost surprins când am ales să studiez limba engleză la faculate. Însă pentru mine, marea provocare a fost să descopăr ce vreau să fac când o să mă fac mare. Întrebarea asta mi-a dat târcoale mult timp și nu reușeam să găsesc răspunsul potrivit. Asta, bineînțeles, până când am intrat pentru prima dată într-o sală de clasă. Mai fusesem de nenumărate ori într-o sală de clasă desigur, însă era prima dată când mă aflam acolo ca profesor.

Aveam atât de multe emoții încât îmi tremurau mâinile și gâtul mi se uscase atât de mult că de-abia mai puteam vorbi. Însă după vreo două minute ceva extraordinar s-a întâmplat: copiii au început să se concentreze asupra activității conform indicațiilor mele și au început să ridice mâna. Toate emoțiile mele au dispărut, fiindcă într-o clasă plină de cursanți dornici să răspundă și să se facă remarcați nu e loc de emoții. În final, m-am simțit minunat alături de copii și mult mai în largul meu decât mi-aș fi putut închipui. Însă, cel mai important, am aflat ce vreau să fac când mă fac mare. Am înțeles că lucrul cu oamenii și îndeosebi cu copiii poate fi foarte solicitant și dificil uneori, însă oferă și foarte multe recompense. Să fii profesor îți poate aduce zâmbetul pe buze în fiecare zi.

Aboneaza-te la newsletter pentru a primi ultimele noutati:

Arhive