Cine își aduce aminte de anii de școală, în care datoria noastră era să reținem date importante la istorie, să reproducem comentarii literare și să folosim formule matematice? Premiantul clasei, cel mai bun la matematică și română, avea 10 pe linie chiar dacă era un pic afon la muzică și nici la desen nu avea talent. Suntem cu toții mărturie a faptului că sistemul tradițional de educație, cu înclinația sa către memorare și logică matematică, funcționează pe premisa că toți elevii trec prin același proces de acumulare a cunoștințelor. Dar cum rămâne cu elevii pasionați de sport care reușesc să alerge 50 de minute fără oprire, sau cu micii iubitori de natură care recunosc toate plantele, dar care nu primesc 10 decât la biologie?
Ideea că nu toată lumea reacționează la aceiași stimuli în procesul de învățare l-a determinat pe profesorul Howard Gardner, de la Universitatea Harvard, sa pună sub semnul întrebării felul în care este organizat sistemul educațional la nivel global. Așa a luat naștere, în 1983, Teoria Inteligențelor Multiple, care a evoluat într-o știință de sine stătătoare îmbrățișată de profesori și educatori din lumea întreagă. Rezultatul? Elevi mai implicați în procesul de învățare și apreciați la adevărata lor valoare!
Ce este Teoria Inteligențelor Multiple și ce impact are asupra procesului de învățare?
Pornind de la ideea că viziunea asupra capacității intelectuale este una limitată, Gardner a teoretizat existența a opt inteligențe distincte, sugerând chiar prezența celei de-a noua, așa zisa inteligență existențială. În opinia sa, fiecare dintre noi suntem un amalgam unic de abilități și talente, iar capacitatea de memorare sau logică nu sunt singurele elemente care ne definesc. Un copil poate să aibă o ureche muzicală excelentă, dar de asemenea poate să spună povești cu talent, să se orienteze foarte bine în spațiu și să înțeleagă emoțiile celorlalți dintr-o singură privire.
Așadar, felul în care sunt combinate aceste inteligențe multiple este ceea ce ne diferențiază ca indivizi și determină apoi modul în care rezolvăm probleme și evoluăm ulterior. Însă tocmai aceste diferențe devin o provocare pentru sistemul tradițional de educație, care presupune că toată lumea e la fel, deci învață la fel. Poate acesta este motivul pentru care majoritatea copiilor nu se simt stimulați sau apreciați la adevărata lor valoare într-o sală tradițională de clasă.
Lucian, un profesor de limba engleză cu experiență de 10 ani în sistemul public de învățământ, și-a dat seama rapid că potențialul multor elevi este irosit de modul foarte rigid de predare și de programa adaptată tuturor nevoilor. „Când ajungeam la conjugarea verbelor în engleză, simțeam că mă lovesc de un zid invizibil. Copiii deveneau reticenți la învățat și foarte puțini rețineau formele corecte.” Soluția identificată de Lucian a fost migrarea către un mediu unde sunt luate în considerare talentele speciale ale fiecărui elev. „La Shakespeare School, verbele devin parteneri de joacă. Le punem în scenă, jucăm mima și facem activități interactive la care participă toata lumea.”
Pentru Miruna, o fetiță de 10 ani cu păr creț și zâmbet timid, scrisul în limba engleză devenise o problemă reală care o făcea să stea retrasă în bancă. Asta până când părinții au înscris-o la cursuri de engleză ce au la bază Teoria Inteligențelor Multiple. Ce s-a întâmplat aici? Profesorul i-a sugerat Mirunei să deseneze în loc să scrie, și imediat literele s-au transformat în cuvinte ce au prins contur în poveștile ilustrate ale fetiței.
Ce tip de inteligență are copilul tău?
La fel ca Miruna, fiecare copil are punctele sale forte, iar descoperirea combinației unice de abilități devine indispensabilă pentru adaptarea procesului de învățare. În acest scop, profesorii de la Shakespeare School au pregătit un grafic interesant care pune în evidență caracteristicile fiecărui tip de inteligență.
1. Inteligența vizual-spațială
Oamenii care au o inteligență vizual-spațială superioară sunt pricepuți la vizualizarea anumitor spații sau obiecte, se orientează bine și au abilități de folosire a hărților, tabelelor sau a aparatului de fotografiat sau filmat.
Caracteristici:
- Pasiune pentru scris și citit
- Interpretare a hărților sau a graficelor
- Înclinație către rezolvarea puzzle-urilor
- Recunoaștere a anumitor tipare
- Talent la desen sau arte vizuale
2. Inteligența lingvistică
Cei care posedă o inteligență lingvistică puternică sunt capabili să folosească cuvintele atât în scris, cât și în citit. Sunt superiori atunci când vine vorba să povestească, să memoreze informații și să citească.
Caracteristici:
- Memorare și reproducere a informației orale sau scrise
- Pasiune pentru citit și scris
- Capacitate de a explica anumite noțiuni
- Talent la dezbateri sau discursuri persuasive
- Utilizare a umorului în istorisire
3. Inteligența logico-matematică
Oamenii care posedă o inteligență logico-matematică superioară au abilități de recunoaștere a tiparelor, deducție și analiză logică a problemelor. Pentru ei, numerele, relațiile și tiparele se transformă în concepte.
Caracteristici:
- Capacitate sporită de rezolvare a problemelor
- Înclinație către gândirea abstractă
- Plăcere pentru experimente științifice
- Talent la rezolvarea problemelor complexe
4. Inteligența corporal-kinestezică
Persoanele cu acest tip de inteligenta au abilități de mișcare corporală, acțiuni interpretative și control fizic. De asemenea, ei posedă coordonare și dexteritate impresionante.
Caracteristici:
- Talent la dans și sport
- Pasiune pentru confecționarea obiectelor cu propriile mâini
- Coordonare fizică sporită
- Capacitate de a memora lucruri prin acțiune, nu prin auz sau văz
5. Inteligența muzicală
Cei care poseda o inteligență muzicală dezvoltată gândesc în tipare, ritm și sunet. Au o apreciere și înțelegere crescută pentru muzică, compoziție și artă interpretativă.
Caracteristici:
- Pasiune pentru cântat și instrumente muzicale
- Recunoaștere a tiparelor muzicale și a tonurilor
- Memorare și reproducere a melodiilor
- Înțelegere sporită a structurii muzicale, a ritmului și a notelor
6. Inteligența interpersonală
Persoanele cu o inteligență interpersonală dezvoltată sunt capabili de înțelegere și interacțiune umană la un nivel superior. Sunt foarte abili la evaluarea emoțiilor, a motivațiilor, dorințelor și intențiilor celor din jurul lor.
Caracteristici:
- Capacitate superioară de comunicare verbală
- Talent la comunicarea nonverbală
- Viziune din multiple perspective a situațiilor
- Crearea unor relații sociale pozitive
- Talent la armonizarea conflictului în diverse grupuri
7. Inteligența intrapersonală
Cei care poseda o inteligență intrapersonală superioară sunt conștienți de stările lor emoționale, de sentimente și motivații. Au o înclinație către auto-reflecție și analiză, visare, explorare a relațiilor cu ceilalți și evaluare a punctelor forte.
Caracteristici:
- Talent la realizarea propriilor slăbiciuni și a punctelor forte
- Pasiune pentru analizarea teoriilor și ideilor
- Conștientizarea propriilor sentimente și gânduri
- Înțelegerea clară a propriilor motivații
8. Inteligența naturalistă
Persoanele cu o inteligență naturalistă mai dezvoltată sunt în armonie cu natura și sunt interesate de explorarea și protejarea mediului și a speciilor de plante sau animale. Sunt foarte conștienți de schimbările subtile din mediul lor și nu acceptă foarte ușor domeniile care nu au legătură cu natura.
Caracteristici:
- Înclinație către domenii precum botanică, zoologie, biologie
- Talent pentru categorizarea și catalogarea informației
- Pasiune pentru grădinărit, camping, cățărări și explorarea mediului
Inteligențele Multiple în sala de clasă
Suntem deja familiarizați cu metodele convenționale de învățare din sistemul tradițional de educație, precum lectură, dictare sau formule. Însă teoria lui Gardner ne arată ca același conținut standard poate fi prezentat în mai multe feluri. Vacanța de vară a elevilor nu trebuie neapărat sa fie un subiect de compunere, ci se poate transforma în piesă de teatru, în cântec sau într-un roman grafic.
După cum am descoperit și noi, la Shakespeare School, atunci cand profesorii au libertatea de a dezvolta metodele convenționale, atitudinea elevilor față de învățare se schimbă. Copiii devin mai receptivi, mai productivi și mai implicați în întregul proces. Asta nu înseamnă ca nu primesc teme pentru acasă, dar învățarea se face cu și din plăcere!
