Așa a început povestea Alexandrei, o adolescentă pasionată de limba engleză, care la un moment dat în viața ei s-a hotărât să dea mai departe. Vă mai amintiți filmul “Pay it Forward”? Cu Kevin Spacey? Ei bine, cred că aceea ar trebui să fie ideea fiecărui act de voluntariat. Nu se face primăvară cu o singură floare, dar fulgii de nea, împreună, pot face un OM de zăpadă. Voluntarii proiectului ENGLEZA PENTRU VIAȚĂ sunt niște fulgi de nea, care prin ceea ce fac, pot schimba destinul unui copil, dându-i o șansă mai bună în viață. Ceea ce putem face noi, fiecare în parte, este să ne asigurăm prin mica noastră contribuție, că lumea în care trăim este puțin mai bună. Ceea ce veți citi mai jos este doar una dintre aceste povești minunate.
Vara aceasta, când am intrat pe pagina mea de Facebook, am văzut că Shakespeare School caută voluntari pentru un proiect ce avea să mă schimbe… ,,Engleza pentru Viaţă’’. După ce m-am documentat puțin, am avut sentimentul că nu sunt potrivită pentru acest lucru şi pentru moment am renunţat la idee. Dar, în aceea săptămână, am zis că cel mai bine este vorbesc şi cu profesoara mea de engleză şi să văd ce crede despre asta. Discuţia pe care am avut-o cu ea mi-a dat mai multă încredere în mine şi am decis să trimit și eu o scrisoare de intenție.
Am fost foarte bucuroasă când am auzit că voi merge în Bucureşti pentru întâlnirea cu toţi voluntari. Am fost destul de mirată să aflu că atâţi de mulţi tineri, de vârsta mea, vor să se implice în proiect. După ce s-a terminat întâlnirea, abia am aşteptat să începem treaba la centrul din oraşul meu, Salvaţi Copiii. Din luna iulie până la începutul lui septembrie, am fost ajutată atât de profesoarele de la centru, cât și de profesoara mea de engleză, de la care am învățat multe lucruri legate de metodică și pedagogie. Acum că a început școala, sunt voluntare de vârsta mea care mă mai ajută, dar profesoara mea este în continuare pentru mine un sprijin atunci când vine vorba de idei de jocuri, cântece și concursuri.
În prezent învăţ pentru FCE (examen internațional Cambridge) pe care sper să îl iau cu punctaj mare în iunie 2014. Pentru mine engleza reprezintă un mijloc de a-ţi lărgi oportunităţile, şi vreau să îi ajut și pe aceşti copii, să vadă că engleza este o limbă frumoasă care îţi aduce multe beneficii în viaţă. Pentru mine este o oportunitate extraordinară pe care sper să o fructific la maxim.
Am zis adineaori că acest proiect m-a schimbat. M-a făcut să am mai multă încredere în mine şi să văd lucrurile altfel, să văd că marile bucurii, vin din lucrurile simple. De fiecare dată când mă duc la centru o fac cu plăcere, pentru că mereu plec bucuroasă de acolo. Când ajung acolo sunt întâmpinată de zâmbete, îmbrăţisări şi copii care sunt nerăbdători să vadă ce vom face astăzi. De fiecare dată când plec acasă, câţiva dintrei ei vin cu mine până în staţia de autobuz şi stau cu mine până plec. Poate părea destul de banal, dar este ceva ce mă face foarte fericită.
Chiar dacă sunt în clasa a XI-a şi sunt ocupată cu studiile pentru şcoală, meditaţii sau alte activităţi de după ore, mereu îmi fac timp, marţea şi vinerea de la 2 şi jumătate până la 3 jumătate să fac engleză cu ei. Marţea stau cu cei mici de I-II şi vinerea cu cei de III-IV, grupe de câte 10-12 elevi.
Într-o zi mi-am dat seama că lipseşte ceva şi acest lucru erau manualele. Făceam fișe xerox, dar cum mie chiar îmi plac personajele, Ziggy și Zaggy, m-am gândit cum să facem să aibă și ei parte de o așa bucurie. Zis și făcut. I-am zis acest lucru și mamei mele, iar ea a reuşit, contabilă fiind, să facă rost de o sponsorizare de 1200 de lei de la unul din clienții ei, un om cu inimă mare. Acum toţi copii au manuale Ziggy&Zaggy, iar pe lângă asta am cumpărat și material suplimentare, ca de exemplu manuale de gramatică, flashcard-uri și fişe de lucru, precum și niște manuale de metodică și fișe xeroxabile. Pot să zic că mă simt ca o învăţătoare, mă face să îmi amintesc de zilele când mă jucam cu prietenii mei de-a şcoala, iar eu eram mereu învăţătoarea. Întotdeaua mi-a plăcut să fac acest lucru şi chiar dacă sunt şi alte lucruri pe care aş vrea să le fac după ce termin universitatea, cum ar fi să fiu patiser şef în Londra, pot să zic că i-au în considerare şi acest job. Mă bucur că mai nou voluntariatul este considerat experiență profesională, pentru că chiar de asta avem nevoie noi tinerii. Să încercăm de toate și să vedem care ne este vocația.
Până voi termina clasa a XII-a nu voi renunţa la predarea englezei, pentru că am devenit ataşată de aceşti copii și mă bucură fiecare cuvânt pe care îl asimilează. Mereu caut jocurii, fişe şi cântece noi, ca să îi fac să reţină mai uşor cuvintele. În momentul, de faţă am găsit o metodă de predare, care funcţionează de minune. Într-o oră învăţăm cuvinte noi şi ascultăm cântece amuzante ce conţin cuvintele respective, iar săptămâna următoare împart clasa în două echipe şi jucăm diferite jocuri cu puncte. Echipa care are cele are mai multe puncte primeşte ceva în plus faţă de cealaltă echipă. Se pare că această metodă le place cel mai mult şi se distrează de minune. Cheia succesului este să faci, ca profesor, ceea ce și ție, ca elev, ți-ar plăcea. Mi-ar fi plăcut ca la vârsta lor să am parte de așa manuale interesante/distractive, prin urmare, fiind ceva ce mie îmi place, e ușor să dau acel lucru mai departe cu bucurie. Învățarea prin distracție este la această vârstă, esențială.
Aş vrea să închei prin a zice că nu o să regret niciodată că am ales să fac parte din acest proiect. Şi aş vrea să recomand oricui să încerce voluntariatul, pentru că cel mai frumos este să dăruieşti, fără să aştepţi nimic în schimb.
