Bun venit în lumea părinților – unde rolurile de mamă și tată sunt unele dintre cele mai importante și solicitante din lume. Se știe deja că să crești și să educi copii este cel mai dificil job. Așadar, pe locuri, fiți gata, start!
Fie că ești un părinte în devenire sau unul cu experiență, cel mai probabil ești familiarizat cu presiunea și responsabilitatea de a face alegeri informate în ceea ce privește stilul tău de parenting.
În acest articol, te vom ajuta să faci cunoștință cu cele patru stiluri de parenting și să înțelegi cum fiecare dintre acestea poate influența dezvoltarea copiilor tăi.
Deci, îți poți lua o ceașcă de ceai pentru a te pregăti să explorezi cum poți fi un părinte mai bun pentru copiii tăi!
Ce stiluri de parenting există?
Cu toții știm că parenting-ul poate fi o provocare imensă, iar a face alegeri informate în ceea ce privește stilul de parenting poate fi crucial pentru dezvoltarea copiilor noștri.
Sunt patru stiluri parentale care sunt utilizate în mod obișnuit în psihologie:
- Autoritar (dominant)
- Permisiv (indulgent)
- Autoritativ (democratic)
- Neglijent (neimplicat)
Acestea au fost dezvoltate de către psihologul Diana Baumrind de la Universitatea din California din Berkeley în anii 1960 și au fost rafinate ulterior de Maccoby și Martin în anii 1980.
- Stilul parental autoritar (dominant)
Părinții care adoptă stilul dominant sunt cunoscuți pentru a fi foarte rigizi și restrictivi, folosind adesea pedepse și controlul pentru a-i disciplina pe copiii lor. Acești părinți au așteptări ridicate de la copiii lor și pun accent pe disciplină, conformitate și responsabilitate.
Efecte negative: Copiii crescuți de părinți autoritari sunt adesea supuși, timizi și retrași, deoarece nu li se oferă libertatea de a-și dezvolta abilitățile sociale și emoționale. În plus, acești copii pot dezvolta anxietate, depresie și o autoevaluare scăzută datorită pedepselor constante.
Copiii ai căror părinți adoptă un stil autoritar de parenting pot:
- Fi nefericiți.
- Să fie mai puțin independenți.
- Să aibă o stima de sine scăzută.
- Avea mai multe probleme comportamentale sau probleme de conduită.
- Face multe crize de furie.
- Avea performanțe academice mai slabe.
- Stilul parental permisiv (indulgent)
Stilul parental permisiv implică un grad ridicat de răspuns la nevoile copilului, dar un grad scăzut de control și așteptări din partea părintelui. Părinții permisivi pot fi extrem de iubitori și calzi cu copiii lor, dar adesea permit copiilor să ia propriile decizii fără să intervină foarte mult.
Efectele stilului parental permisiv: Copiii crescuți cu un astfel de stil pot dezvolta probleme cu controlul impulsurilor și auto-disciplina. Ei pot avea dificultăți în stabilirea priorităților și atingerea obiectivelor, deoarece nu au avut suficientă orientare din partea părinților lor în ceea ce privește așteptările și responsabilitățile. De asemenea, pot deveni mai puțin respectuoși și mai puțin dispuși să asculte de autoritate.
Copiii părinților permisivi:
- Nu pot respecta reguli clare.
- Au un autocontrol mai slab.
- Au tendințe egocentrice.
- Întâmpină mai multe probleme în relații și interacțiuni sociale.
- Stilul parental autoritativ
Părinții care adoptă stilul autoritativ sunt considerați a fi un echilibru între stilul autoritar și stilul permisiv. Acești părinți sunt calzi și receptivi la nevoile și emoțiile copiilor lor, dar totodată impun limite și reguli clare.
Efectele asupra copiilor: Copiii crescuți de părinți autoritativi sunt adesea fericiți și încrezători, având o autoevaluare pozitivă. Ei sunt în general disciplinați și responsabili, dar și creativi și independenți. Acest stil parental promovează dezvoltarea unor abilități sociale și emoționale sănătoase și are efecte pozitive asupra dezvoltării cognitive a copiilor.
Bazat pe cercetarea lui Baumrind despre stilurile de parenting, copiii cu părinți autoritativi tind să:
- Fie fericiți și mulțumiți.
- Sunt mai independenți.
- Sunt mai activi.
- Obțin performanțe academice mai ridicate.
- Dezvoltă o bună stima de sine.
- Au o sănătate mintală mai bună – mai puține cazuri de depresie, anxietate, tentative de suicid, delincvență, consum de alcool și droguri.
- Stilul parental neglijent
Stilul parental neglijent implică atât un grad scăzut de răspuns, cât și un grad scăzut de control din partea părintelui. Părinții neglijenți nu sunt implicați în viața copiilor lor și nu acordă atenție nevoilor lor fizice sau emoționale.
Efectele stilului parental neglijent: Copiii crescuți astfel pot dezvolta probleme emoționale și comportamentale serioase, cum ar fi anxietatea și depresia. Ei pot avea, de asemenea, probleme de atașament și încredere în relațiile interpersonale, datorită lipsei de legături afective în primii ani ai vieții lor. Copiii crescuți într-un stil parental neglijent pot dezvolta, de asemenea, comportamente delincvente, inclusiv abuz și dependență de substanțe.
Copiii ai căror părinți sunt neglijenți:
- Sunt mai impulsivi.
- Nu își pot regla singuri emoțiile.
- Dezvoltă comportamente delincvente și probleme de dependență.
- Au mai multe probleme mentale – cum ar fi comportamentul suicidal la vârsta adolescenței.
Așadar, fiecare stil parental are efecte diferite asupra dezvoltării copiilor.
Stilurile parentale autoritare și democratice pot ajuta la dezvoltarea copiilor independenți și încrezători, în timp ce stilurile permisiv și neglijent, pot afecta negativ dezvoltarea copiilor.
Este important să înțelegem că stilul parental poate fi ajustat și adaptat pentru a se potrivi nevoilor copilului și pentru a promova o dezvoltare sănătoasă.
În cele din urmă, este important să îți amintești faptul că o comunicare deschisă și sinceră, o atenție adecvată la nevoile și dorințele copilului și o abordare empatică și iubitoare pot fi cele mai eficiente modalități de a-ți ajuta copilul să crească fericit și sănătos.
