Era o dimineață de luni, înceată, somnoroasă, ca orice altă dimineață petrecută acasă, în primele săptămâni de carantină. Vlad era entuziasmat să înceapă orele de limba engleză, însă nu reușea să-și ia gândul de la joacă. „Poate se termină mai repede ora și pot să mă întorc la Minecraft…”
Nu știa de ce părinții lui au decis să-l înscrie la cursuri de limba engleză, în fond „Eu știu engleză destul de bine, ce îmi trebuie mai mult?”
După destul de multe discuții în contradictoriu în care Vlad îl ținea pe „NU VREAU” în brațe, s-a lăsat convins când a auzit că în aceeași grupă cu el mai sunt și câțiva colegi de la școală cu care el se înțelegea destul de bine.
„Bine, fie! Dar dacă nu mă descurc și râd toți de mine, să nu vă supărați” a spus el cu o seară înainte să înceapă prima oră de engleză la Shakespeare School.
Nu a putut dormi toată noaptea gândindu-se la ce se va întâmpla. Știa că nu va fi atât de rău precum își închipuie acum, însă mai știa și că atunci când se confruntă cu situații noi, are tendința de a se panica. Ce bine, însă, că nu a fost cazul și acum!
După un mic dejun demn de un campion, Vlad s-a instalat în fața laptopului, și-a pus căștile și a „pășit” în prima sa oră de engleză alături de Shakespeare School. I se părea ciudat, anormal, că nu putea să fie în aceeași sală de clasă cu toți colegii și cu teacher, însă sentimentul a dispărut cât ai zice „pește” când teacher l-a prezentat copiilor și i-a zâmbit cald.
„Haide, Vlad, trebuie doar să treci peste prima oră. După asta o să te obișnuiești!” Nici nu a durat mult și Vlad deja era cu mâna sus la fiecare exercițiu. Încurajările doamnei profesor l-au motivat să ridice mâna la fiecare întrebare la care credea că are răspunsul corect, nu ca la școală când îi era frică să nu râdă ceilalți de el.
Când s-a întâmplat să nu aibă răspunsul corect, teacher l-a ajutat să își dea singur seama unde greșește și ce ar trebui să spună în schimb. Simțea că a pășit în alt univers. Când și-a dat seama că nu e atât de greu să vină cu răspunsuri pe care le gândește de unul singur, s-a întrebat de ce nu face mai des asta și la școală.
După o oră plină de jocuri și cu o atmosferă distractivă, lui Vlad îi era puțin greu să își ia „la revedere” de la colegi și de la teacher. „A durat preaaaa puțin… Acum trebuie să aștept câteva zile până la următoarea oră. Cum voi rezista?!”
Zi de zi își întreba mama când o să aibă din nou cursul online de engleză. Pâna va putea, însă, să se ducă la cursul de limba engleză în sala de clasă, este bucuros că poate intra de fiecare dată online pe platformă și să învețe lucruri noi distrându-se.
Așa a făcut Vlad primii pași în lumea cunoașterii alături de Shakespeare School și speră să continue alături de ei chiar și în liceu, chiar dacă mai sunt câțiva ani buni până atunci.
Fiecare copil are un început diferit la Shakespeare School, dar profesorii și cursanții sunt încântați să primească noii colegi cu zâmbetul pe buze și cu voie bună!
