Semnele depresiei la copii și cum putem interveni

Cu toate că tindem să credem că depresia este o afecțiune care vizează exclusiv adulții, ai fi surprins să afli câți copii se confruntă cu stări depresive pe care părinții sau profesorii lor fie nu le observă, fie aleg să le ignore dinadins. 

Fără să primească ajutorul de care are nevoie în astfel de momente încă de la primele semne de depresie, copilul devenit adult poate fi în pericol. 

Este absolut normal ca din când în când să te simți trist, vlăguit, să ai nevoie de spațiu personal sau pur și simplu să stai toată ziua în pat fără să faci nimic când ești copil. Totuși, aceste momente nu sunt atât de frecvente pentru un copil care nu suferă de depresie. 

Când trebuie să te îngrijorezi?

Când un episod în care copilul este trist sau irascibil durează mai multe săptămâni, trebuie să-ți pui niște semne de întrebare. 

Dacă pentru mulți oameni copilăria este o perioadă plină de dorința de a explora, de a-ți face noi prieteni și de a cunoaște lumea, pentru unii copii această perioadă poate fi umbrită de semnele de apariție a depresiei. 

Un alt aspect de care este bine să ții cont este acela că depresia nu este o problema specifică doar adulților. Doar pentru că nu ai întâlnit vreodată alți copii care suferă de depresie, nu înseamnă că ei nu se confruntă cu ea.

De asemenea, nu încerca să respingi semnalele de alarmă pe care copilul tău ți le trimite, crezând că este doar foarte leneș sau mult prea introvertit. Cu cât îi oferi sprijinul tău mai devreme, cu atât mai repede poate primi și ajutor specializat.

Care sunt cele mai întâlnite mituri legate de depresia la copii?

În jur de 3% dintre copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani suferă de depresie pediatrică. Cauza principală este mediul familial. Potrivit unui studiu publicat în The Journal of Pediatrics, copiii care provin din familii cu situații financiare precare, în care domină abuzul emoțional sau fizic sau în care există alți adulți care suferă de depresie sau alte tulburări psihice sunt mult mai predispuși la a suferi de depresie. 

Totuși, uneori este dificil să îți dai seama care sunt stările emoționale normale prin care trece un copil și care sunt semne clare de depresie. 

În lupta contra depresiei, apar o mulțime de mituri pe care trebuie să le demascăm. Iată câteva dintre ele:

  • Mit: tristețea arată la fel și la copii și la adulți. Copiii nu pot să exprime în totalitate multiplele fațete ale tristeții, așa cum o pot face adulții. În schimb, ei se folosesc de simptome mai „palpabile” sau mai comune pe care părinții le recunosc ușor: dureri, oboseală, izolare, iritabilitate, etc. 
  • Mit: tristețea cronică va trece de una singură. Un copil care suferă de tristețe cronică poate fi cu un pas mai aproape de depresia pediatrică, deși nu se întâmplă întotdeauna asta. Totuși, dacă părinții copilului continuă să ignore problema, sperând că va dispărea cu timpul, starea de sănătate a copilului se poate agrava. Oricare ar fi cazul, copilul trebuie să primească ajutor specializat, sprijin și atenția părinților.
  • Mit: dacă vorbești despre tristețe, poți agrava situația. Din contră! Când copilul are parte de conversații mature, clare și constructive despre tristețe, poate înțelege mai ușor prin ce trece. Este foarte important ca cei mici să primească validare și să înțeleagă că ceea ce simt nu este nici greșit, nici nemaiîntâlnit. Un mare aliat în lupta împotriva depresiei este dragostea, sprijinul și înțelegerea pe care doar părinții le pot oferi copiilor lor.
  • Mit: părinții „buni” sigur își dau seama că cel mic are depresie. Majoritatea copiilor care suferă de depresie își maschează sentimentele și stările emoționale. De obicei, se izolează și ascund ceea ce simt pentru că nu vor să arate că sunt triști. Mai sunt cazuri, de asemenea, când copiii sunt prea mici pentru a înțelege că ceea ce simt este chiar tristețe și nu știu cum să le dea de înțeles părinților că ei, de fapt, suferă. Așadar, chiar și părinților „buni” le poate scăpa din vedere acest lucru. Nu este, deci, cazul să te învinovățești.

Care sunt principalele semne de depresie la copii?

Simptomele depresiei la copii pot fi puțin diferite față de cele pe care adulții le arată. Dacă adulții care suferă de depresie au stări generale de demoralizare sau își pierd interesul pentru activitățile pe care le îndrăgeau, copiii se simt, mai degrabă, irascibili și manifestă și dureri sau disconforturi fizic. Iată câteva dintre cele mai întâlnite simptome:

  • Tristețea. Nu este ciudat ca cei mici să simtă tristețea în copilărie dacă este cauzată de pierderea animalului de companie, a unui prieten, a unei persoane dragi, de schimbările bruște precum mutatul în alt oraș sau la altă școală sau de problemele academice. Totuși, diferența dintre tristețe și depresie este durata. Dacă această stare durează mai mult de 2 săptămâni, atunci ar fi bine să vorbești cu un specialist. 
  • Izolarea de prieteni și de familie. Deși la o anumită vârstă copiii se îndepărtează puțin de familie, izolarea totală de părinți sau de prieteni este un semn de depresie. Copiii care suferă de depresie se pot retrage brusc din viața prietenilor sau a familiei lor, evitând să interacționeze cu aceștia. 
  • Pierderea interesului în diverse activități. În mod natural, copilul tău poate renunța la o activitate care îi făcea plăcere după un anumit timp, cum ar fi un desen animat pentru care acum crede că este prea mare să se mai uite la el. Pentru un copil cu depresie, situația stă altfel. Copilul cu depresie nu reușește să fie entuziasmat când face ceva nou. Este, mai degrabă, indiferent. Poate părea, de asemenea, că tot ceea ce face este robotic.
  • Problemele la școală. În general, copiii experimentează probleme academice când trec de la un ciclu de studii la altul. Cum ar fi, de exemplu, trecerea de la școala primară la cea gimnazială. În cazul copilului cu depresie, declinul academic poate apărea brusc, fără vreun motiv extern cum este cel menționat mai sus. Copilul poate lipsi de la școală, poate experimenta deficit de atenție sau pur și simplu nu poate să țină pasul. 

Oricare ar fi motivul pentru care copilul tău începe să-ți arate că poate suferă de depresie pediatrică, trebuie să iei atitudine. Nu poți spera la nesfârșit că totul va trece de la sine pentru că, mai mult ca sigur, acest lucru nu se va întâmpla. Ține minte: nu este niciodată o ideea rea să vorbești cu un specialist! 

Ți-a plăcut acest articol? Ți s-au părut folositoare sfaturile noastre? Atunci hai pe canalul nostru de YouTube sau pe pagina noastră de Facebook pentru și mai multe sfaturi sau povești cu care te poți identifica!  

Aboneaza-te la newsletter pentru a primi ultimele noutati:

Arhive